Pai da! Dă-mă naibii, am murit!
E, nu chiar. Doar am cost suplimentar de peste 6 euro. I'm fucked.
Acum ar trebui să învăţ la analiză, dar nu am chef..
Am făcut o groază de chestii interesante, dar n-am chef să scriu despre ele. Am chef doar să scriu, nu de alta, dar nu-mi găsesc linguriţa.
Sunt fericită. Nu s-a mai întâmplat nimic extraordinar, dar asta nu înseamnă că eu nu mă simt extraordinar, şi asta datorită faptului că sunt optimistă.
Adică, am 19 ani, o familie care ma iubeşte, un acoperiş, un pat cald, o masă proaspătă, haine care îmi ţin de cald, bani de buzunar (puţini, ce-i drept, dar totuşi sunt acolo), linişte în cameră şi un zâmbet pe faţă, şi asta mă face să mă simt foarte norocoasă.
Aşa că, atunci când suntem trişti, ar trebui să ne dăm două palme şi să zâmbim; dacă asta face pe altcineva să zâmbească, suntem cu adevărat norocoşi.
Vă pup >:D<
